fbpx

Fondul de Redresare nu va genera un boom economic

Până acum 24 din cele 27 de guverne au înaintat documente PNRR pentru a obține  bani din Fondul European de Redresare și Reziliență. Majoritatea acestor planuri au primit undă verde din partea Comisiei Europene, aprobarea lor de către Consiliu urmând a fi o formalitate.

Totuși, așa cum voi explica mai departe, aceste injecții monetare e foarte puțin probabil să declanșeze un boom economic, chiar și dacă ne bazăm doar pe prognozele Comisiei Europene.

Suma totală cel mai des asociată cu Fondul European de Redresare și Reziliență este de 750 de miliarde sau puțin peste 800 de miliarde de euro. Totuși, conform planurilor depuse, va fi vorba de o sumă cu 220 de miliarde mai mică, deoarece majoritatea guvernelor nu sunt atât de dornice să acceseze împrumuturile UE, care vin cu o serie de condiționalități, urmând ca fondurile să fie deblocate doar în momentul în care sunt atinse anumite ținte.

De ce să-și bată capul cu asta când Banca Central Europeană este așteptată să le anuleze și mai mult din datoria pe care ei au de gând să o facă anul acesta?

Comisia ia în considerare, atunci când analizează planurile naționale, și impactul pe care îl vor avea fondurile asupra PIB-ului și locurilor de muncă. Comisia este optimistă în special cu privire la Grecia și Italia, țările care vor primi cam cele mai mari sume de bani. Cu toate acestea, Comisia se așteaptă ca, în cazul în care își vor cheltui în întregime sumele alocate, care sunt echivalentul a 20% , respectiv 13% din PIB-ul pe 2020, aceasta le va crește până în 2026 economiile cu doar 3,3%, respectiv 2,5% , față de situația în care nu ar exista această finanțare. Predicțiile nu includ impactul venit din reforme axate pe creștere, care reprezintă o componentă cheie a planurilor, dar care sunt mult mai greu de implementat în practică decât pe hârtie. În orice caz, nu pare un târg extrem de avantajos.

Impactul estimat asupra locurilor de muncă este de asemenea semnificativ. Cele 250.000 de noi locuri de muncă (1,1% din totalul locurilor de muncă) pe care le va genera această finanțare în Italia înseamnă că costul mediu al unui loc de muncă produs prin finanțarea europeană va fi de 800.000 de euro, 500.000 de euro în Grecia și aproape 300.000 de euro în Spania. Locurile de muncă par mai degrabă scumpe, chiar bazându-ne pe predicțiile Comisiei, iar ele vor trebui să fie plătite prin noi taxe europene, care vor cădea disproporționat pe anumite segmente ale economiei.

Există mai multe motive pentru care ar trebui să fim prudenți în legătură cu impactul economic la Planului de Recuperare.

În primul rând, e vorba de capacitatea țărilor de a absorbi fondurile alocate. Absorbția poate merge lent dintr-o sumă de motive, cum ar fi schimbările de guvern cu alte priorități (dacă ar ajunge la putere Fratelli d’Italia vor continua cu planul lui Draghi?), capacitatea administrativă de a implementa măsuri pe scară largă cum ar fi renovări de amploare, sau cadre legale slabe pentru licitații, care adesea sunt ineficiente sau invită de-a dreptul la corupție. În ultimii ani, cei mai mari recipienți ai Fondului European de Redresare s-au chinuit să absoarbă fondurile europene structurale, mult mai mici decât părțile alocate pentru majoritatea țărilor prin Fondul actual.

În al doilea rând este vorba de calitatea cheltuielilor. Este un domeniu în care experiența trecută ar trebui să ne dea motive serioase de îngrijorare. Există anumite state membre care au absorbit în trecut mai multe fonduri europene decât procentul cu care a crescut economia lor. PIB-ul Bulgariei și al Ungariei, care conține cheltuielile gospodăriilor, afacerilor și guvernului în economie, a crescut cu mai puțin decât totalul banilor trimiși de UE către cele două țări, nu doar într-un an, care poate include anumite întârzieri, ci în peste cinci ani de zile, adică până în 2018 (unde avem ultimele date).

Procentul în ceea ce privește celelalte economii est-europene (care sunt printre cei mai mari recipienți de fonduri în prezent) ridică, de asemenea, întrebări cu privire la calitatea cheltuielilor. La o simplă căutare pe Google apar o mulțime de articole despre scandaluri de corupție legate de fonduri europene, proteste de amploare și tăcere din partea UE.

Există un compromis evident la nivelul Comisiei Europene între viteza de absorbție a fondurilor și calitatea cheltuielilor. Comisia Europeană reprezintă arbitrul principal când vine vorba de a analiza dacă guvernele și-au îndeplinit obiectivele și dacă să elibereze fonduri în viitor.

Va exista o presiune puternică din partea anumitor guverne de a elibera fonduri cât mai rapid și cât mai lax. Felul în care Comisia a pus în aplicare regulile fiscale în ultimii 20 de ani ar putea reprezenta o indicație despre cum se vor desfășura lucrurile – întotdeauna s-a supus presiunilor politice și nu a sancționat nici măcar un guvern.

Știrile recente conform căreia se abține de a la da undă verde pentru planurile Polonia și Ungaria ar putea indica un pas în direcția bună, deși guvernele celor două țări nu au mulți aliați politici la nivelul UE. Totuși, în timp ce Poloniei și Ungariei le-au fost alocate 24 miliarde, respectiv 7 miliarde de euro din Fondul de Recuperare, ele vor primi de trei ori mai mulți bani din fondurile structurale pentru bugetul 2021-2027.  Nu se face mare tevatură în legătură cu destinația acestor bani, probabil ei se vor cheltui ca de obicei.

Guvernele din UE au avut aproape un an pentru a lucra și definitiva aceste PNRR, care adesea sunt foarte complexe și se referă la multe dintre slăbiciunile lor, ce presupun multe reforme și investiții. Există suficiente motive să fim rezervați în ceea ce privește implementarea lor atât de către guvernele naționale cât și de UE, ceea ce va determina în ultimă instanță succesul inițiativei.

Fără îndoială că Fondul de Recuperare are o valoare simbolică ca răspuns comun la nivel european în fața unui șoc extern. Totuși, după cum arată chiar modelările Comisiei, nu ar trebui să fim foarte entuziasmați legat de impactul economic pe care l-ar putea avea.

Articol de Dan Kral

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Ucraina caută țapi ispășitori în România

Legislația, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.