Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Nouă din zece organizaţii de asistenţă medicală (91%) au implementat deja servicii de tele-sănătate, dar peste jumătate (52%) dintre respondenţi au trecut prin situaţii în care pacienţii au refuzat acest tip de serviciu din motive de securitate, arată un studiu publicat, vineri, de Kaspersky, citat de Agerpres.
Cercetarea de specialitate relevă faptul că 44% din totalul companiilor chestionate au început utilizeze, după pandemie, serviciile de tele-medicină, iar la ora actuală 56% dintre instituţiile medicale intenţionează să-şi sporească investiţiile în soluţii de tele-sănătate şi îngrijire virtuală.
Conform studiului, 71% dintre respondenţii la nivel global cred că serviciile de tele-sănătate vor adăuga cea mai mare valoare sectorului de sănătate în următorii cinci ani. De asemenea, 42% susţin că cei mai mulţi dintre pacienţii lor sunt mai interesaţi de sesiunile la distanţă decât în persoană din motive de confort. Alte caracteristici atractive de telemedicină pentru clienţi sunt legate de faptul că tehnologiile moderne economisesc timp, efort şi bani şi oferă posibilitatea de a consulta un specialist mai experimentat.
În acelaşi timp, 51% dintre furnizori afirmă că majoritatea pacienţilor organizaţiei lor care folosesc formate de la distanţă au sub 50 de ani.
Totodată, cel mai frecvent serviciu oferit de organizaţii este tele-sănătatea sincronă (51%), cum ar fi comunicarea în timp real cu pacienţii, inclusiv apeluri video sau chat. Al doilea cel mai popular serviciu este monitorizarea la distanţă a pacienţilor prin dispozitive portabile (41%), urmată de tehnologia de tele-sănătate asincronă (39%).
Cu toate acestea, 74% dintre cei chestionaţi s-au confruntat cu cazuri în care pacienţii au refuzat un apel video cu personalul medical, 52% raportând că oamenii au refuzat serviciile de tele-sănătate din cauza problemelor de confidenţialitate sau de date. Alte motive invocate au inclus o lipsă generală de încredere faţă de tele-sănătate (33%), lipsa de dorinţă de a apărea pe video (32%) şi absenţa echipamentului corect (30%).
Pe de altă parte, 81% dintre furnizorii de servicii medicale declară că profesioniştii din propria organizaţie şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la protecţia datelor pacienţilor atunci când desfăşoară sesiuni la distanţă şi doar 36% sunt foarte încrezători că firma în care activează a implementat măsurile de securitate necesare.
Cercetarea Kaspersky, în care au fost intervievaţi 389 de furnizori de servicii medicale din 36 de ţări, confirmă că securitatea telesănătăţii este o problemă atât pentru furnizori, cât şi pentru consumatori.
