Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (CBAM) reprezintă una dintre principalele reglementări ale Uniunii Europene din cadrul schemei de combatere a încălzirii globale prin reducerea emisiilor de carbon. Ca parte din Grean Deal-ul european, acest mecanism își propune să combată emisiile de carbon prin impunerea unor taxe vamele pe importurile provenite din afara UE. În timp ce CBAM țintește să includă în viitor toate industriile, comisia a început să reglementeze printr-o abordare sectorială.
Având în vedere că proiectele de energie regenerabilă au devenit din ce în ce mai populare în UE, Comisia Europeană trebuie să rezolve actualele probleme din mecanismul de ajustare care fac tranziția spre energia verde mult mai costisitoare. Mecanismul din prezent, deși dă dovadă de o abordare mai radicală în privința țintelor de emisie propuse pentru 2050, nu este susceptibil să faciliteze tranziția energetică dinspre hidrocarburi.
Alegerea anumitor sectoare, în speță oțel, aluminiu, electricitate, ciment, fier și fertilizatori, pune în evidență mai multe posibile discriminări de reglementare în interiorul mecanismului. Fiecare sector este considerat vital pentru dezvoltarea regenerabilelor în Europa datorită faptului că joacă un rol important în asamblarea turbinelor eoliene și a sistemelor de panouri solare. Conform CBAM, aceste sectoare ar urma să fie taxate în scurt timp, pentru ca mai apoi taxarea să se extindă și asupra altor sectoare. Din acest motiv, țări precum China, care au un cost scăzut al forței de muncă și costuri de producție mai mici vor trebui să plătească taxe vamale de carbon atunci când exportă produse în UE.
În timp ce CBAM dinamizează competiția în interiorul UE, mecanismul creează și mai multe bariere de intrare pe piața internațională. Deși va exista o competiție corectă în interiorul Uniunii pentru producătorii locali care reușesc să obțină un avantaj comparativ, este probabil ca exportatorii din afara comunității europene să fie dezavantajați în a-și vinde bunurile la prețuri mai mici spre UE. Acest fapt va determina o creștere a prețurilor pentru materialele necesare infrastructurii verzi, care se bazează pe importul unor bunuri intensive în carbon din sectoarele mai sus menționate.
Să luăm de pildă sectorul solar, unde există o îngrijorare legitimă pentru potențialele repercursiuni pentru producătorii de panouri solare din UE care se bazează din greu pe furnizorii din afara spațiului comunitar. Aceasta din cauza faptului că cererea nu poate fi satisfăcută de producția actuală din UE, așa încât mecanismul adoptat va face tranziția și promovarea energiei solare mai lentă și mai costisitoare. Mai mult, o altă problemă din interiorul acestui domeniu industrial pare a fi absența unor compensații financiare către furnizorii din UE care deja plătesc taxe de emisie. Aceste companii se bazează pe exporturile lor dar vor fi subiecții unor reglementări mai stricte dacă vor să-și vândă bunurile în UE la prețuri competitive. Companiile de energie solară sunt mai susceptibile să depindă de importuri, dar este foarte probabil să-și transfere costurile spre consumatori, angajați și acționari ca urmare a costurilor mai mari pe care le au cu bunurile de capital.
O altă problemă este împărțirea costurilor și producției pentru proiecte regenerabile între UE și țările non-comunitare. CBAM încă nu a specificat care vor fi consecințele asupra unor proiecte derulate în parteneriat de astfel de țări. Garanția proiectelor transfrontaliere se va baza pe investiții și pe locul în care vor fi consumatorii. Investițiile din afara UE în astfel de proiecte ar putea fi obstrucționate dacă exportatori non-UE cu participații în proiectele propuse vor fi penalizați cu costuri mai mari de intrare. Acestea includ de asemenea transportul și tranzitul materialelor printr-un stat membru UE pentru a ajunge la locația unor astfel de proiecte.
Dezbaterile pentru adoptarea propunerilor de reglementare se termină pe 18 noiembrie. Drept pentru care, o mulțime de probleme privind eficacitatea CBAM rămân deschis. CBAM are potențialul de a fi contraproductiv față de promisiunile Green Deal.
O soluție mai sistemică pentru Comisie ar fi să restructureze mecanismul de taxare însuși. Luând exemple din taxarea scandinavă a carbonului, actualul CBAM ar putea de asemenea să adopte un sistem flexibil cu plăți elastice în raport cu emisiile (crescătoare dacă emisiile sunt mai mari pe cuprinsul UE). Aceasta ar putea asigura asigura o competiție globală onestă în același timp în care ar ajuta Uniunea să se apropie de obiectivele propuse pentru 2050.
Articol de Bhuvam Patel pentru Epicenternetwork.
